Sari la conținut

racorda

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză raccorder.

Pronunție

  • AFI: /ra.kor'da/


Verb


Conjugarea verbului
racorda
Infinitiv a racorda
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
racordez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să racordeze
Participiu racordat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a stabili un racord.
  2. (v.tranz.) (geom.) a uni între ele două drepte sau două curbe printr-o curbă tangentă la fiecare dintre dreptele sau curbele între care se face legătura.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe