radulă

română

Etimologie

Din franceză radule < latină radula.

Pronunție

• AFI: /ra'du.lə/

Substantiv

Declinarea substantivului radulă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	radulă	radule
Articulat	radula	radulele
Genitiv-Dativ	radulei	radulelor
Vocativ	radulă	radulelor

1. placă chitinoasă cu numeroși dințișori, asemănătoare cu o pilă, de pe limba unor moluște, servind la roaderea hranei.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online