reînchiria

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din re- + a închiria.

Pronunție

  • AFI: /re.ɨn.ki.ri'a/


Verb


Conjugarea verbului
reînchiria
Infinitiv a reînchiria
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
reînchiriez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să reînchirieze
Participiu reînchiriat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a închiria din nou.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe