închiria

română

Etimologie

Din în chirie.

Pronunție

• AFI: /ɨn.ki.ri'a/

Verb

Conjugarea verbului închiria
Infinitiv	a închiria
Indicativ prezent pers. 1 sg.	închiriez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să închirieze
Participiu	închiriat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a da sau a lua în folosință temporară un bun mobil sau imobil, în schimbul unei chirii.

   A închiria o cameră, o trăsură.

Sinonime

• (înv. și pop.) tocmi, (înv. și reg.) năimi, (înv.) prinde

Cuvinte derivate

• chiriaș
• chirie
• chirigiu
• închiriat
• închiriere
• reînchiria
• reînchiriat
• reînchiriere

Traduceri

a lua în chirie

afrikaans: huur (Afrikaans) arabă: استأجر (العربية) (istá’jara) catalană: llogar (català) cehă: pronajmout (čeština) chineză: 租 (中文) (zū) coreeană: 빌려주다 (한국어) (billyeojuda) daneză: hyre (dansk) engleză: rent (English), hire (English) esperanto: lui (Esperanto) estoniană: kiitma (eesti) finlandeză: vuokrata (suomi) franceză: louer (français) galiciană: alugar (galego) germană: mieten (Deutsch)

greacă: ενοικιάζω (Ελληνικά) (enoikiázo), νοικιάζω (Ελληνικά) (noikiázo) islandeză: leigja (íslenska) italiană: affittare (italiano) japoneză: 賃借 (日本語) (する, chinshaku suru) maghiară: kiven (magyar), bérel (magyar) norvegiană: leie (norsk) neerlandeză: huren (Nederlands) papamiento: hür (Papiamentu) portugheză: alugar (português) rusă: нанимать (русский) (nanimát’) spaniolă: alquilar (español) suedeză: hyra (svenska) turcă: kiralamak (Türkçe)

Referințe

• DEX online