reîntrema

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din re- + a (se) întrema.

Pronunție

  • AFI: /re.ɨn.tre'ma/


Verb


Conjugarea verbului
(se) reîntrema
Infinitiv a (se) reîntrema
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) reîntremez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) reîntremeze
Participiu reîntremat
Conjugare I
  1. (v.refl.) a se întrema din nou, a-și căpăta din nou sănătatea sau puterile, a se înzdrăveni, a se însănătoși.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe