recântări

română

Etimologie

Din re + a cântări.

Pronunție

• AFI: /re.kɨn.tə'ri/

Verb

Conjugarea verbului (se) recântări
Infinitiv	a (se) recântări
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) recântăresc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) recântărească
Participiu	recântărit
Conjugare	IV

1. (v.tranz. și refl.) a (se) cântări din nou.

Cuvinte derivate

• recântărire

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• cătrănire
• cântărire

Referințe

• DEX '98 via DEX online