reconstrucție
română
Etimologie
Din franceză reconstruction.
Pronunție
- AFI: /re.kon'struk.ʦi.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului reconstrucție | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | reconstrucție | reconstrucții |
| Articulat | reconstrucția | reconstrucțiile |
| Genitiv-Dativ | reconstrucției | reconstrucțiilor |
| Vocativ | reconstrucție | reconstrucțiilor |
- faptul de a reconstrui; refacere, reclădire, reconstituire.
- (lingv.) refacere, cu ajutorul comparației dintre formele existente în limbile înrudite, a unor forme ale limbii de bază neatestate în texte; reconstituire.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online