înrudit

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a (se) înrudi.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.ru'dit/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
înrudit
Singular Plural
Masculin înrudit înrudiți
Feminin înrudită înrudite
Neutru înrudit înrudite
  1. care este sau a devenit rudă cu cineva.
  2. (fig.) care prezintă caractere (esențiale) comune cu cineva sau cu ceva; care are afinitate cu cineva sau cu ceva.


Traduceri

Anagrame

Referințe