Sari la conținut

repertoriza

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din repertoriu + sufixul -iza.

Pronunție

  • AFI: /re.per.to.ri'za/


Verb


Conjugarea verbului
repertoriza
Infinitiv a repertoriza
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
repertorizez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să repertorizeze
Participiu repertorizat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a înscrie într-un repertoriu; a repertoria.


Traduceri

Referințe