repezitură

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a repezi + sufixul -tură.

Pronunție

  • AFI: /re.pe.zi'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
repezitură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ repezitură repezituri
Articulat repezitura repeziturile
Genitiv-Dativ repeziturii repeziturilor
Vocativ repezitură repeziturilor
  1. (rar) mișcare rapidă, precipitată; goană, fugă.


Traduceri

Referințe