restitui

română

Etimologie

Din franceză restituer < latină retituere. Confer italiană restituire.

Pronunție

• AFI: /res.ti.tu'i/

Verb

Conjugarea verbului restitui
Infinitiv	a restitui
Indicativ prezent pers. 1 sg.	restitui
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să restituie
Participiu	restituit
Conjugare	IV

1. (v.tranz.) a înapoia.

   Ți-am restituit datoria.

Sinonime

• înapoia, întoarce, înturna

Cuvinte derivate

• restituibil
• restituire
• restituit
• restitutor
• restitutoriu
• restituție, restituțiune

Locuțiuni

• restitutio in integrum

Traduceri

a înapoia

engleză: restitute (English) finlandeză: palauttaa (suomi) franceză: restituer (français) germană: restituieren (Deutsch), zurückerstatten (Deutsch) italiană: restituire (italiano) maghiară: visszaad (magyar)

poloneză: przywracać (polski), restytuować (polski) portugheză: restituir (português) rusă: восстанавливать (русский) (vosstanavlivat') spaniolă: restituir (español) suedeză: återställa (svenska), återinsätta (svenska), resistuera (svenska)

Referințe

• DEX online