retribui

română

Etimologie

Din franceză rétribuer < latină retribuere.

Pronunție

• AFI: /re.tri.bu'i/

Verb

Conjugarea verbului retribui
Infinitiv	a retribui
Indicativ prezent pers. 1 sg.	retribui
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să retribuie
Participiu	retribuit
Conjugare	IV

1. (v.tranz.) a plăti cuiva o sumă de bani pentru o muncă prestată.

Sinonime

• onora, plăti, remunera, salariza

Cuvinte derivate

• retribuire
• retribuit
• retributiv
• retribuție, retribuțiune

Traduceri

a remunera

engleză: pay (English), remunerate (English) estoniană: tasuma (eesti) franceză: rétribuer (français) germană: belohnen (Deutsch), bezahlen (Deutsch), vergüten (Deutsch) italiană: retribuire (italiano)

portugheză: retribuir (português) rusă: оплачивать (русский) (oplačivat') spaniolă: retribuir (español) suedeză: ersätta (svenska), belöna (svenska) turcă: hakkını vermek (Türkçe), mükâfatını vermek (Türkçe)

Referințe

• DEX online