retribution

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

engleză

(English)

Etimologie

Din latină retribuere.

Pronunție

  • AFI: /ˌɹɛtrɪˈbjuʃɒn/


Substantiv

retribution, pl. retributions

  1. răzbunare; recompensă, răsplată
    The thief broke in without fear of retribution.

Sinonime

Cuvinte derivate

Referințe