ricoșa

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză ricocher.

Pronunție

  • AFI: /ri.ko'ʃa/


Verb


Conjugarea verbului
ricoșa
Infinitiv a ricoșa
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
ricoșez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să ricoșeze
Participiu ricoșat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) (despre un proiectil, p.gener. despre orice corp mobil, aruncat sau izbit cu putere) a sări înapoi sau a-și schimba direcția traiectoriei inițiale, în urma ciocnirii de un obstacol.


Traduceri

Anagrame

Referințe