rodnicie

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din rodnic + sufixul -ie.

Pronunție

  • AFI: /rod.ni'ʧi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
rodnicie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ rodnicie rodnicii
Articulat rodnicia rodniciile
Genitiv-Dativ rodniciei rodniciilor
Vocativ rodnicie rodniciilor
  1. (adesea fig.) calitatea de a fi rodnic; fertilitate, fecunditate.


Traduceri

Anagrame

Referințe