romer

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Variante de scriere Vezi și : Romer, Römer, rom'er

catalană

(català)

Etimologie

Din latină rosmarīnus („rozmarin”), probabil prin intermediu iberic.

Pronunție

  • (occidental) AFI: /roˈmeɾ/
  • (central) AFI: /ruˈme/
  • (oriental) AFI: /roˈme/


Substantiv

romer m., romers pl.

  1. (reg.; bot.) rozmarin

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Referințe





norvegiană

(norsk)

Etimologie

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
romer
m. Singular Plural
Nehotărât Hotărât Nehotărât Hotărât
Nominativ romer romeren romere romerne
  1. (ist.) roman (persoană)
  2. (spec.) roman (locuitor al Romei)

Cuvinte derivate

Referințe





suedeză

(svenska)

Etimologie

Din rom.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

  1. forma de plural nehotărât pentru rom.