roncola

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

italiană

(italiano)

Variante

Etimologie

Din verbul roncare („a curăța cu cosorul”).

Pronunție

  • AFI: /ˈronkola/


Substantiv

roncola f., roncole pl.

  1. (agr.) serpetă, cosor, cosoraș

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Vezi și


Etimologie

Din roncolare.

Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la prezent indicativ pentru roncolare.
  2. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru roncolare.

Referințe