rutinare
Etimologie
Din rutina.
Pronunție
- AFI: /ru.ti'na.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului rutinare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | rutinare | rutinări |
| Articulat | rutinarea | rutinările |
| Genitiv-Dativ | rutinării | rutinărilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a rutina și rezultatul ei.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri