rutină

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din franceză routine.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
rutină
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ rutină rutine
Articulat rutina rutinele
Dativ-Genitiv rutinei rutinelor
Vocativ rutină rutinelor
  1. capacitate câștigată printr-o practică îndelungată; (depr.) obișnuință de a acționa sau de a gândi totdeauna în același fel.
  2. totalitatea obișnuințelor sau a prejudecăților considerate ca fiind un obstacol în calea noului, a creației sau a progresului.

Cuvinte derivate


Traduceri

Etimologie

Din franceză rutine.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
rutină
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ rutină rutine
Articulat rutina rutinele
Dativ-Genitiv rutinei rutinelor
Vocativ rutină rutinelor
  1. substanță chimică naturală, care se găsește în florile, în frunzele și în tulpinile multor plante, folosită în medicină.


Traduceri

Anagrame

Referințe