Sari la conținut

sălășlui

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din maghiară szállásolni.

Pronunție

  • AFI: /sə.ləʃ.lu'i/


Verb


Conjugarea verbului
sălășlui
Infinitiv a sălășlui
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
sălășluiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să sălășluiască
Participiu sălășluit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) (pop.) a-și avea sălașul, locuința într-un anumit loc.
  2. (v.intranz.) a se adăposti.
  3. (v.tranz.) a da cuiva adăpost; a găzdui.
  4. (v.refl.) a se așeza, a se stabili într-un loc.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe