sărăntoacă

română

Etimologie

Din sărăntoc.

Pronunție

• AFI: /sə.rən'to̯a.kə/

Substantiv

Declinarea substantivului sărăntoacă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	sărăntoacă	sărăntoace
Articulat	sărăntoaca	sărăntoacele
Genitiv-Dativ	sărăntoacei	sărăntoacelor
Vocativ	sărăntoaco	sărăntoacelor

1. (adesea peior.) persoană săracă.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online