sărăntoacă

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din sărăntoc.

Pronunție

  • AFI: /sə.rən'to̯a.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
sărăntoacă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ sărăntoacă sărăntoace
Articulat sărăntoaca sărăntoacele
Genitiv-Dativ sărăntoacei sărăntoacelor
Vocativ sărăntoaco sărăntoacelor
  1. (adesea peior.) persoană săracă.


Traduceri

Referințe