sărătoare
Etimologie
Din sărător.
Pronunție
- AFI: /sə.rə'to̯a.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului sărătoare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | sărătoare | sărătoare |
| Articulat | sărătoarea | sărătoarele |
| Genitiv-Dativ | sărătoarei | sărătoarelor |
| Vocativ | sărătoareo | sărătoarelor |
- persoană care sărează alimentele într-o fabrică de conserve.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online