santinier

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din santină + sufixul -ier.

Pronunție

  • AFI: /san.ti.ni'er/


Substantiv


Declinarea substantivului
santinier
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ santinier santinieri
Articulat santinierul santinierii
Genitiv-Dativ santinierului santinierilor
Vocativ santinierule santinierilor
  1. mecanic la santina navei.


Traduceri

Anagrame

Referințe