santină

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză sentine.

Pronunție

  • AFI: /san'ti.nə/


Substantiv


Declinarea substantivului
santină
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ santină santine
Articulat santina santinele
Genitiv-Dativ santinei santinelor
Vocativ santină santinelor
  1. spațiu în fundul unei nave, unde se strâng apele de condensare, de infiltrație etc. (care sunt eliminate apoi cu ajutorul pompelor).

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe