satisfăcător

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din a satisface + sufixul -ător.

Pronunție

  • AFI: /sa.tis.fə.kə'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
satisfăcător
Singular Plural
Masculin satisfăcător satisfăcători
Feminin satisfăcătoare satisfăcătoare
Neutru satisfăcător satisfăcătoare
  1. care satisface; mulțumitor; îndestulător; acceptabil.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe