satisfăcător
De la Wikționar, dicționarul liber
Cuprins
română
Etimologie
Din a satisface + sufixul -ător.
Pronunție
- AFI: /sa.tis.fə.kə'tor/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului satisfăcător |
||
| Singular | Plural | |
| Masculin | satisfăcător | satisfăcători |
| Feminin | satisfăcătoare | satisfăcătoare |
| Neutru | satisfăcător | satisfăcătoare |
- care satisface; mulțumitor; îndestulător; acceptabil.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
