satisfăcător

română

Etimologie

Din a satisface + sufixul -ător.

Pronunție

• AFI: /sa.tis.fə.kə'tor/

Adjectiv

Declinarea adjectivului satisfăcător
	Singular	Plural
Masculin	satisfăcător	satisfăcători
Feminin	satisfăcătoare	satisfăcătoare
Neutru	satisfăcător	satisfăcătoare

1. care satisface; mulțumitor; îndestulător; acceptabil.

Cuvinte derivate

• nesatisfăcător

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online