savoare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză saveur.

Pronunție

  • AFI: /sa'vo̯a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
savoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ savoare invariabil
Articulat savoarea invariabil
Genitiv-Dativ savoarei invariabil
Vocativ savoare invariabil
  1. gust deosebit, ales, plăcut al unor alimente.
  2. (fig.) farmec; haz.


Traduceri

Referințe