scânceală

română

Etimologie

Din a (se) scânci + sufixul -eală.

Pronunție

• AFI: /skɨn'ʧe̯a.lə/

Substantiv

Declinarea substantivului scânceală
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	scânceală	scânceli
Articulat	scânceala	scâncelile
Genitiv-Dativ	scâncelii	scâncelilor
Vocativ	scânceală	scâncelilor

1. faptul de a (se) scânci; scâncit; (p.ext.) scâncet.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online