scandalagiu

română

Etimologie

Din scandal + sufixul -agiu.

Pronunție

• AFI: /skan.da.laˈʤiw/

Substantiv

Declinarea substantivului scandalagiu
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	scandalagiu	scandalagii
Articulat	scandalagiul	scandalagiii
Genitiv-Dativ	scandalagiului	scandalagiilor
Vocativ	scandalagiule	scandalagiilor

1. bărbat care obișnuiește să facă scandal, căruia îi place scandalul.

Cuvinte derivate

• scandalagioaică

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online