scit

română

Etimologie

Din franceză Scythes < latină Scythae.

Pronunție

• AFI: /sʧit/

Substantiv

Declinarea substantivului scit
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	scit	sciți
Articulat	scitul	sciții
Genitiv-Dativ	scitului	sciților
Vocativ	scitule	sciților

1. persoană făcând parte dintr-o populație indo-europeană care a trăit, timp de mai multe secole înainte de Hristos, în regiunile din nordul Mării Negre.

Cuvinte derivate

• scită

Traduceri

Traduceri

Adjectiv

Declinarea adjectivului scit
	Singular	Plural
Masculin	scit	sciți
Feminin	scită	scite
Neutru	scit	scite

1. scitic.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online