scoc

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din slavă skokŭ („salt”).

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
scoc
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ scoc scocuri
Articulat scocul scocurile
Genitiv-Dativ scocului scocurilor
Vocativ ' '
  1. canal din scânduri prin care curge apa pentru a pune în mișcare roata morii; lăptoc; uluc.
  2. groapă care se face la căderea apei din acest canal.
  3. canal pentru scurgerea unui lichid.
  4. jgheab înclinat, folosit la transportul prin alunecare a unor materiale (bușteni, minereuri etc.).


Traduceri

Etimologie

Din scoace.

Verb

  1. forma de persoana a I-a singular la prezent pentru scoace.
  2. forma de persoana a I-a singular la conjunctiv prezent pentru scoace.
  3. forma de persoana a III-a plural la prezent pentru scoace.

Referințe