scurtă

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Variante de scriere Vezi și : scurta, scurt

română

Etimologie

Din scurt.

Pronunție

  • AFI: /'skur.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
scurtă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ scurtă scurte
Articulat scurta scurtele
Dativ-Genitiv scurții scurtelor
Vocativ ' '
  1. haină groasă, de obicei vătuită sau îmblănită, lungă până deasupra genunchilor.
    Scurtă de piele.
  2. (pop.) inflamație a ganglionilor limfatici de la subsuori sau de la stinghii; udmă.
    A face scurtă.

Sinonime

Referințe