genunchi

De la Wikționar, dicționarul liber
Wikipedia
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
genunchi
Un genunchi feminin

română

Variante

Etimologie

Din latină genuc(u)lum.

Pronunție

  • AFI: /ʤe.ˈnun.kʲ/


Substantiv


Declinarea substantivului
genunchi
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ genunchi genunchi
Articulat genunchiul genunchii
Genitiv-Dativ genunchiului genunchilor
Vocativ genunchiule genunchilor
  1. parte a piciorului (la oameni și la unele animale) care cuprinde regiunea articulației femurului cu tibia (incluzând și rotula).
  2. lovitură dată cuiva cu genunchiul.
  3. deformare a pantalonilor în dreptul genunchilor.

Cuvinte derivate

Locuțiuni

Expresii

  • Cu genunchii la gură = ghemuit, strâns
  • A cădea în genunchi (înaintea cuiva) = a se lăsa cu genunchii la pământ (înaintea cuiva) în semn de umilință, de respect sau pentru rugăciune; (p.ext.) a ruga pe cineva în mod stăruitor, călduros, cu umilință
  • A i se tăia cuiva genunchii = a avea senzația că nu se mai poate ține pe picioare (de emoție)


Traduceri

Referințe