scurteică

română

Etimologie

Din scurt + sufixul -eică.

Pronunție

• AFI: /skurˈtej.kə/

Substantiv

Declinarea substantivului scurteică
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	scurteică	scurteici
Articulat	scurteica	scurteicile
Genitiv-Dativ	scurteicii	scurteicilor
Vocativ	scurteică	scurteicilor

1. haină de stofă, de obicei îmblănită, lungă până la (sau până sub) genunchi, purtată mai ales la țară.

Cuvinte derivate

• scurteicuță

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• crustacei

Referințe

• DEX '98 via DEX online