scurteicuță

română

Etimologie

Din scurteică + sufixul -uță.

Pronunție

• AFI: /skur.tej'ku.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului scurteicuță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	scurteicuță	scurteicuțe
Articulat	scurteicuța	scurteicuțele
Genitiv-Dativ	scurteicuței	scurteicuțelor
Vocativ	scurteicuță	scurteicuțelor

1. diminutiv al lui scurteică.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online