secerătoare

română

Etimologie

Din secerător.

Pronunție

• AFI: /se.ʧe.rə'to̯a.re/

Substantiv

Declinarea substantivului secerătoare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	secerătoare	secerători
Articulat	secerătoarea	secerătorile
Genitiv-Dativ	secerătorii	secerătorilor
Vocativ	secerătoare	secerătorilor

1. persoană care seceră.
2. mașină agricolă de recoltat care seceră cereale și alte plante agricole.

Cuvinte compuse

• secerătoare-legătoare
• secerătoare-treierătoare

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• cerșetoarea

Referințe

• DEX '98 via DEX online