secerătoare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din secerător.

Pronunție

  • AFI: /se.ʧe.rə'to̯a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
secerătoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ secerătoare secerători
Articulat secerătoarea secerătorile
Genitiv-Dativ secerătorii secerătorilor
Vocativ secerătoare secerătorilor
  1. persoană care seceră.
  2. mașină agricolă de recoltat care seceră cereale și alte plante agricole.

Cuvinte compuse


Traduceri

Anagrame

Referințe