sectant
română
Etimologie
Din latină sectans, sectantis. Confer sectă.
Pronunție
- AFI: /sek'tant/
Substantiv
| Declinarea substantivului sectant | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | sectant | sectanți |
| Articulat | sectantul | sectanții |
| Genitiv-Dativ | sectantului | sectanților |
| Vocativ | sectantule | sectanților |
- adept al unei secte religioase.
- (adjectival) de sectă, propriu sectanților; (fig.) exclusivist, intolerant.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online