semence

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare
Variante de scriere Vezi și : semencé

franceză

(français)

Etimologie

Din franceză veche semence, semance, care provine din latină populară *sēmentia < din latină sēmentis („semănat, semănare, însămânțare”), din sēmen („sămânță”).

Înrudit cu catalană semença, italiană semente, semenza, occitană semença, portugheză semente, română sămânță și spaniolă sementera, semencera, simiente, simienza.

Pronunție


Substantiv

semence f., semences pl.

  1. (bot., agr.) sămânță
  2. (biol.) sămânță, spermă
  3. (fig.) sămânță

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Adjectiv


Declinarea adjectivului
semence
Singular Plural
Masculin semence semences
Feminin semence semences
  1. (agr.) păstrat pentru sămânță

Hiponime

Etimologie

Din semencer.

Verb

  1. forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru semencer.
  2. forma de persoana a III-a singular la prezent indicativ pentru semencer.
  3. forma de persoana a I-a singular la subjonctiv prezent pentru semencer.
  4. forma de persoana a III-a singular la subjonctiv prezent pentru semencer.
  5. forma de persoana a II-a singular la imperativ prezent pentru semencer.

Referințe