Sari la conținut

semen

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din verbul a semăna.

Pronunție

  • AFI: /ˈse.men/


Substantiv


Declinarea substantivului
semen
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ semen semeni
Articulat semenul semenii
Genitiv-Dativ semenului semenilor
Vocativ ' '
  1. (mai ales la pl.) ființă care seamănă perfect cu altă ființă; pereche potrivită.


Traduceri

Referințe





Etimologie

Din latină semen

Pronunție


Substantiv

semen

  1. spermă

Sinonime

Cuvinte apropiate