senă
română
Etimologie
Din turcă sena. Confer latină sene.
Pronunție
- AFI: /'se.nə/
Substantiv
| Declinarea substantivului senă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | senă | invariabil |
| Articulat | sena | invariabil |
| Genitiv-Dativ | senei | invariabil |
| Vocativ | senă | invariabil |
- frunze uscate de siminichie, întrebuințate ca purgativ și ca diuretic.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online