serpens
Aspect
Vezi și : Serpens |
(Latina)
Etimologie
Din verbul serpō ("a se târî, a merge de-a bușilea") < proto-indo-europeană *serp-. Înrudit cu sanscrită सर्प (sarpá, "șarpe") și greacă antică ἑρπετόν (herpetón, "șarpe").
Pronunție
- AFI: /'ser.peːns/
Substantiv
Declinarea substantivului serpēns | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ | serpēns | serpentēs |
Genitiv | serpentis | serpentum |
Dativ | serpentī | serpentibus |
Acuzativ | serpentem | serpentēs |
Ablativ | serpente | serpentibus |
Vocativ | serpēns | serpentēs |
Sinonime
Cuvinte derivate
Etimologie
Din serpō.
Verb
- forma de participiu pentru serpō.