sfâșiere

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a sfâșia.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
sfâșiere
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ sfâșiere sfâșieri
Articulat sfâșierea sfâșierile
Genitiv-Dativ sfâșierii sfâșierilor
Vocativ sfâșiere sfâșierilor
  1. acțiunea de a sfâșia și rezultatul ei; sfâșietură.
  2. locul unde s-a sfâșiat ceva; spărtură, gaură; sfâșietură.


Traduceri

Referințe