sfătuitor

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a sfătui + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /sfə.tu.i'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
sfătuitor
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ sfătuitor sfătuitori
Articulat sfătuitorul sfătuitorii
Genitiv-Dativ sfătuitorului sfătuitorilor
Vocativ sfătuitorule sfătuitorilor
  1. persoană care dă sfaturi; povățuitor.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe