sfită

română

Etimologie

Din slavă (veche) svita.

Pronunție

• AFI: /'sfi.tə/

Substantiv

Declinarea substantivului sfită
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	sfită	sfite
Articulat	sfita	sfitele
Genitiv-Dativ	sfitei	sfitelor
Vocativ	sfită	sfitelor

1. veșmânt preoțesc larg și fără mâneci, care se poartă în timpul slujbei peste celelalte haine.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• faști
• fățiș
• fișat

Referințe

• DEX '98 via DEX online