sfredeluș

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din sfredel + sufixul -uș.

Pronunție

  • AFI: /sfre.de'luʃ/


Substantiv


Declinarea substantivului
sfredeluș
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ sfredeluș sfredeluși
Articulat sfredelușul sfredelușii
Genitiv-Dativ sfredelușului sfredelușilor
Vocativ sfredelușule sfredelușilor
  1. diminutiv al lui sfredel.
  2. (ornit.) pitulice.
  3. (entom.) (și în sintagma sfredelușul lemnului) larva răchitarului.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe