simfonism

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din simfonie + sufixul -ism.

Pronunție

  • AFI: /sim.fo'nism/


Substantiv


Declinarea substantivului
simfonism
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ simfonism invariabil
Articulat simfonismul invariabil
Genitiv-Dativ simfonismului invariabil
Vocativ simfonismule invariabil
  1. totalitatea principiilor care stau la baza creației simfonice și a muzicii instrumentale în general.


Traduceri

Referințe