simplifica

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din latină simplificare, franceză simplifier.

Pronunție

  • AFI: /sim.pli.fi'ka/


Verb


Conjugarea verbului
simplifica
Infinitiv a simplifica
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
simplific
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să simplifice
Participiu simplificat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a facefie (mai) simplu.
  2. (v.tranz.) a reduce o ecuație sau o fracție printr-un divizor comun; a transforma o egalitate într-o altă egalitate echivalentă cu formă mai simplă.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe