slaviza

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză slaviser.

Pronunție

  • AFI: /sla.vi'za/


Verb


Conjugarea verbului
(se) slaviza
Infinitiv a (se) slaviza
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) slavizez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) slavizeze
Participiu slavizat
Conjugare I
  1. (v.refl. tranz.) a deveni sau a face pe cineva să devină slav, a adopta sau a face pe cineva să adopte limba și obiceiurile slavilor.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe