slugărie
română
Etimologie
Din slugar (învechit „slugă” < bulgară) + sufixul -иe (-ie).
Pronunție
- AFI: /slu.gə'ri.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului slugărie | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | slugărie | invariabil |
| Articulat | slugăria | invariabil |
| Genitiv-Dativ | slugăriei | invariabil |
| Vocativ | slugărie | invariabil |
- faptul de a slugări; condiție de slugă; slugărit.
- (fig.) lipsă de demnitate; servilism, slugărnicie, ploconeală.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online