condiție

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din franceză condition.

Pronunție

  • AFI: /kon'di.ʦi.je/


Substantiv


Declinarea substantivului
condiție
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ condiție condiții
Articulat condiția condițiile
Dativ-Genitiv condiției condițiilor
Vocativ condiție condițiilor
  1. fapt, împrejurare de care depinde apariția unui fenomen sau care influențează desfășurarea unei acțiuni, putând-o frâna sau stimula.
  2. (la pl.) împrejurările în care se petrece un fenomen.
  3. clauză a unei înțelegeri, a unei convenții, a unor negocieri etc.
    Condițiile tratatului de pace.
  4. (jur.) eveniment viitor și nesigur de a cărui îndeplinire atârnă existența unei obligații.
  5. situație juridică a unei persoane.
  6. situație socială a cuiva.

Cuvinte compuse

Locuțiuni

  • (loc.adj. și adv.) fără condiții = fără pretenții.
  • (loc.conj.) cu condiția (ca să) ... = numai în cazul că..., cu obligația (ca să)...


Traduceri

Anagrame

Referințe