smârdoare

română

Etimologie

Din smârd + sufixul -oare.

Pronunție

• AFI: /smɨr'do̯a.re/

Substantiv

Declinarea substantivului smârdoare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	smârdoare	smârdori
Articulat	smârdoarea	smârdorile
Genitiv-Dativ	smârdorii	smârdorilor
Vocativ	smârdoare	smârdorilor

1. (reg.) ființă scârboasă și urâtă.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online